まなぶ道場合気道協会

まなぶ道場は、ブカレスト市の複数の道場で合気道を稽古する人たちからなる公益財団法人合気会に登録した道場です。指導員はポペスク・フロリン(漢字名は冨朗凛)と言い、師匠の池田憲夫師範のご推薦によって、公益財団法人合気会より6段に列せられています。現在、日本国大阪府豊中市に存在する和氣會に従属しており、間接的に公益財団法人合気会に属しています。

まなぶ道場の主な活動は、合気道を一所懸命に稽古することです。そのほかに、演武会の開催、演武会への参加、地方で日本語・日本文化の講座を実施することもあります。

毎年数回、合気会本部道場の師範による講習会が行われるときは、ルーマニア側の開催者から許可を求めて参加するようにしています。

主な稽古場は、以下のとおりです。

ブカレスト大学付属武道関連研究センター(CASA)の道場 はミハイル・コガルニチャーヌ大通り34-36号、学生寮A棟2階(ブカレスト大学法学部とオペラ・ハウスの間)

アエロチン・キアイの道場 ブラデシュティ通り8号一階

上記の各道場は基本的に合氣道専用でそれぞれにおいて数人の指導員を中心にしたいくつかのクラブがあります。

本道場は合気道の稽古をする目的の組織として成り立っており、「まなぶ道場」合気道協会という正式名称がついています。

稽古に参加したい方へ

合氣道の稽古を厳しく楽しくしたい方なら誰でも歓迎です。
入部の際、いくつかの条件があります。

1. 稽古に参加していただく前に、それぞれの進入部員に、秩序、清潔さ、出席率などに関する、最低限の規律を守る誓約兼入部届けを提出していただきます。

2. 最初の数回は、長袖のTシャツと、金属のアクセサリーのない長ズボンで十分です。

3. 稽古は、安定した技術・知識の進歩を考慮して形成された内容になっています。できないことを恐れることはありませんが、稽古の間は、常に周りに注意し、稽古に集中する必要があります。

まなぶ道場の稽古時間

道場が2箇所にあります。CASAの道場の稽古時間は下記のとおりです。

火曜日 18:30 - 20:00
水曜日 18:30 - 20:00
木曜日 18:30 - 20:00
土曜日 9:00 - 11:00 (中級以上)

SOS では毎週金曜日子供と稽古をしています。
金曜日 18:30 - 19:30


道場周辺の地図

稽古日程


本道場で開催・参加した行事について

行事履歴というと仰々しいですが、さまざまな機会に録画した静止画や動画を掲載しています。

2009年9月26日 模擬昇級審査

ABさんの3級演舞

2009年6月27日 模擬昇級昇段審査

ABさんの4級演武
AFさんの3級演武
ガブリエル・ダツク指導員の初段演武
2009年3月14日 模擬昇級審査 ABさんの5級演武

2009年1月15日武道関連研究所が開催した

「鏡開き」セレモニー

セレモニーの中で本道場の会員が行った演武の動画

ABさんの演武
ABさん(男子)の演武
ダツク・ガブリエル指導補の演武
ポペスク・フロリン指導員の演武

2008年3月29日(初めての)模擬昇級審査

審査前の稽古風景

2008年3月16日ブカレスト大学法学部で開催された

ジョブ・フェアの中で行った演武

DVさんの演武
ダツク・ガブリエルさんの演武
ポペスク・フロリン指導員の演武

2007年7月半ばごろの稽古風景

40度の猛暑の中で、妹に撮ってもらった稽古風景です。残念ながらそのうちにやめてしまった、怖いほど力持ちの女性に投げられています。

合気道について


合気道は、二十世紀の前半に、日本の数十種類の子武道をもとにして創始された武道です。創始者の名前は植芝盛平翁先生で、合氣道の文献では「開祖」と呼ばれています。

合気道を言葉で紹介することは難しいです。百聞より一見ということで、自分の目で見て、幸運なら達人に触れることができたら、すぐにわかると思います。

  合気道が柔道と、柔術と、あるいは空手道と似ていると、合気道を簡単に紹介しようとする人がたくさんいます。しかし、それらと大きく異なるところがあります。合気道が他の武道と異なる点は考える人によって違うが、自分としては以下の数点をあげたいと思います。

-他の武道では、やっている者がどれぐらい強くなっているかという尺度は試合の結果となります。合気道では、試合がありません。合気道をする者は、自分自身の体の弱さ、癖、恐怖心や傲慢さなどの限界を克服しようとするのです。
-柔道などでは投げ技、関節技、空手道などでは打撃などをしようとするとき、腕など上半身の使い方が主になっているが、合気道では下半身の使い方に重点をおいています。
-極端な表現かもしれないが、空手道では「今、打とうとする相手の体の部分」に、柔道では、「今から技をかけようとする部分」に集中するのですが、合気道では常に相手の全体を把握するようにしています。

もっとも、高段者レベルになると、もっと統一した理解の仕方ができるようになるかもしれません。

 合気道の技は、空手道を長くしてきた人、または格闘技の映画をたくさん見てきた人には、優れた者が、あまりにも格差のある下手な人が殴ろうとしたときや捕まえようとしたときにする豪快な投げ技や極め技にイメージ的によく似ているのではないかと思われます。

  人は入門してすぐに、ボクシングや空手道で打撃をたくさん練習してきた相手を投げるようになることは簡単ではありませんが、合気道を稽古する人間はこのような相手と一つに
なるような、流れるような形を心がけているのです。このような、流れるような技をあるレベル以上習得した合気道家が
相手を投げるときは、見る人は受けがわざと動きに従っていっているような、やらせのような印象を受けることもあります。実際に、相手が素直な場合、または相手の技の受け方がうまい場合、取りが一層うまく見えるものです。合気道を始めようとする者は、似て非なるものを区別するように、何とかしないとなりません。だから、どこかのクラブに入ろうとするときは、インターネットのHPで掲載されているビデオのみ、ましてや文章などのみをもとに選ぶのはよくありません。できることなら、近くにある道場を全部回って、自分の手で指導者に触れてから決めると良いです。

 合気道に試合がない以上、合気道を「する」というのは、取りと受けの立場をある程度固定した上で、稽古をするか演武をするかしかないことになる。
-稽古とは、指導者に見せてもらったある技を参考に、自分の形を磨くことです(一般の練習)。
-演武とは、自分の技を、他人が形として参考にするために見せることです(たとえば受験、指導)。

すなわち、形は技を理想化したもので、技は、形が相手や環境などの千差万別によって実現した形であるといえるでしょう。稽古と演武の割合はレベルによって異なるかもしれないが、どちらかが全くないと正常に進歩できません。

ルーマニア語の文書の読み方について

ルーマニア語はラテン語系で、基本的にローマ字をそのまま読めばよいです。ただし、いくつかの特殊記号と特殊な読み方をされる組み合わせがあります。

文字 日本語
ţ 「つ」。その後の母音は合拗音として読みます(たとえば、ţaは「つぁ」になる)
ci, ce ち、ちぇ(注意:フランス語、スペイン語などとは違います)
che, chi け、き
ghe, ghi げ、ぎ
ă ア列の母音aに似ているが、口を少し閉じて話します
â 日本語のウ列によく似ていますが、どちらかというと、舌の奥で話します。(注意:特に英文が日本語に訳されているとき、ア列が当てられるが、間違いです)
u ウ列だが、唇をつぐんで、空気を口先から吐くように話します
ş 「し」。その後の母音は拗音にして読みます(たとえば、「şa」は「しゃ」になる)

ルーマニア語には、多数子音連続という、子音ばかりが続く語があります。たとえば、strângeの場合は、それを通常英語をかなに書き写すようにストルンジェとして読むと、まったく通じない恐れがあります。そのような語をうまく発音するためには、一つの工夫があります。それは、続発子音のすぐ後の母音を長音と読むことです。それは必ずしも、日本語で理にかなっているとは限らないが、ルーマニア語としてよりきれいに聞こえます。つまり、「ストルーンジェ」と読むようにすればよいです。

それでは、ルーマニア語をかなに起こすとこのようになります。

かな書き
artă marţială アールタ・マルツィアーラ
Ceauşescu era de meserie cizmar cârpaci. チャウシェスク・エラ・デ・メセリエ・チズマール・クルパーチ。(チャウシェスク氏はもともと靴修理屋でした)。

それでは、インターネットなどのルーマニア語を見つけて、「ルーマニア語の音」を発音してみましょう!

稽古中に用いられる用語と句

敬称


翁先生 合氣道開祖のみに用いられます。「大先生」ではありません。
師範 自ら指導する道場を持つ指導員(六段以上)。
先生 五段以下の指導員、客などを呼ぶのに無難です。
先輩 自分より以前から稽古をしている人に対して使います。
~さん 上記以外のときに使います。

 財団法人合気会では、特に海外の組織に関してさらに以下の言葉が使われています。

指導員 四段以上で、組織の中で道場の指導をする人間(日本国内なら師範に当たる
副指導員 二段以上で、稽古の一部を指導し、または指導員を手伝う人間(一般の意味の「指導員」に当たる)


稽古中に交わす挨拶

    原則として、下記の句以外、稽古中に話すことはありません。

日本語 ルーマニア語
お願いします。 Va rog
ありがとうございました。 Multumesc!
失礼しました。 Va rog sa ma scuzati

ルーマニアにおける合氣道の稽古の目的について

ルーマニアで合気道をする目的は、ルーマニア人に不足しがちなところを日本的な教育、つまり習い事、つまり稽古をもって補足することと思われます。強い意志をもち、他の人間と必要以上間を縮まないこと、怠惰に強くなることを求めています。


自分自身の合気道歴のハイライト


初めて合気道のことについて聞いたことは、1978年頃で、小学校三年生のころです。当時のルーマニアは共産圏の国で、なかなかエキゾチックなスポーツを見ることがなかったが、ある時、5分ほど、合気道の画像を流した番組を見ました。大きな人たち4,5人が一人のおじいちゃんに襲いかって、それでもおじいちゃんは不思議に動き回って、掴まらずに、ダメージも受けずに楽々と彼らを投げていました。絶大な印象でした。十数年後、そのおじいちゃんの姿を思い出して、開祖の直弟子である塩田先生だったのではないかと思うようになりました。



合気道をテレビで見てから2年後、ルーマニアの合気道の道場に入ることができました。今の観光スポットであるいわゆる「国民の館」が建っている郊外にあったブカレスト体育大学の柔道場でした。 
今も、汗の強烈な臭い、技の耳慣れないかっこいい名前、「タイサバキ」というまわり方を数十分させられためまいなどを良く覚えています。めまいになれきったころに、「大分上手になった」といわれて、休ませてもらったが、何が上手になったか全く分かりませんでした。軸足に重心が乗るようになど説明してもらったかどうかも全く覚えていません。

数日後にあった次回に、前受け身を教えてもらった(これをまず覚えないと皆がしているような稽古ができないぞと)。そのときも、めまいをしてからもずっと転んでいましたが、この受け身だけは確実に身に付いたようです。数年後、4,5メートルの高さから飛んだとき、自然に転んで怪我を何一つしなかったのが証拠になります。 
しかし、道場が家から離れており、さらに稽古時間が非常に遅かったから、親が胴着を何とか調達してくれる前に、 一ヶ月ほどでやめてしまいました。

その後は、道場が崩壊され、武術自体が禁じられました。1989年の革命以降、合気道の道場ができたと聞いて直ぐ、再び入門し、あれからは休む期間がほとんどなく続けています。

現在は京都に住んでおり、三カ所の稽古に参加しています。池田憲夫師範がご指導される豊中和氣會大阪外国語大学体育会合気道部,  また大阪合気会所属の京都大学体育会合気道部です。

日本人が合気道を必要としているかどうかについてはよく分かりません。日本人のほとんどはもともと強い意志をもっているし、他の人間と必要以上交わるがないし、また怠惰にも強いからです。しかし、その三つの点、つまり意志の強さ、他人との人間関係の持ち方、そして怠惰から見るだけでも、ルーマニア人は合気道を必要としていると思います。
Despre Manabu-dojo

Manabu-dojo este un dojo de aikido înregistrat la Fundaţia Aikikai (din Tokyo, Japonia), iar în România desemnează un grup de oameni care practică aikido în câteva săli din municipiul Bucureşti. Instructorul principal Florin Popescu deţine o diplomă de 6-dan primită de la Fundaţia Aikikai din Tokyo (numită impropriu şi Hombu-dojo). Acest grad este în prezent cel mai înalt grad recunoscut de Aikikai pe care l-a deţinut vreun aikidoka român până în prezent şi este suficient de înalt încât să permită instructorului principal acordarea de grade dan prin împuternicire directă de la sus-numita Fundaţie Aikikai. Diploma cea mai recentă a fost obţinută în 2013 prin recomandarea maestrului Norio Ikeda.

Din punct de vedere organizaţional, Manabu-dojo este dojo înregistrat în cadrul Fundaţiei Aikikai. Din punctul de vedere al evoluţiei clubului, a organizării antrenamentelor şi a relaţiilor interumane, clubul este şi în prezent o filială a Wakikai, organizaţia care îl are în centru pe maestrul Norio Ikeda. In acest spirit am numit clubul în cadrul căruia activez "Manabu-Dojo" (dojo-ul unde învăţăm).

Activitatea clubului Manabu-dojo este împărţită în câteva perioade, între care se află un mare gol:

1994.04 - 1996.03. In această prima perioadă instructorul avea numai gradul de 1-dan, astfel că, după chiar mai puţin de doi ani, a constatat că unii dintre oamenii care veneau la sală nu prea mai aveau ce învăţa de la el. Astfel s-a folosit de o oportunitate de a cerceta limba japoneză pentru a pleca în Japonia şi a învăţa mai mult.

1996.04 - 1999 toamna. Antrenamentele au continuat, fiind ţinute în devălmăşie de membrii clubului, sub conducerea a doi instructori. Din nefericire, cei doi instructori nu au avut posibilitatea de a le fi recunoscut nivelul în nici un fel şi nici posibilitatea de a participa la antrenamente susţinute de instructori sau maeştri mai importanţi, astfel încât după o vreme au fost nevoiţi să abandoneze antrenamentele şi să întrerupă activitatea grupului. In prezent unul dintre instructori continuă să se antreneze în Germania, iar celălalt studiază iaido în Bucureşti.

2007.04 - prezent. In prezent, instructorul are un grad mai înalt decât pe vremuri, este însă mai bătrân şi mai sucit, astfel încât destul de puţină lume doreşte să se antreneze împreună cu el. Insă cei care vin să se antreneze sunt în schimb cu toţii foarte silitori.

Ce s-a întâmplat cu instructorul?

Ajuns în Japonia în 1996, instructorul a continuat să se antreneze sub supravegherea maestrului Norio Ikeda din Toyonaka, pref. Osaka, astfel că la sfârşitul lui 2002 a obţinut prin examen gradul de al patrulea dan. Curând după aceasta, în iulie 2003 a obţinut gradul de doctor în filologie de la Universitatea din Kyoto, iar după încă o vreme a reuşit să se angajeze ca lector de limba japoneză la Universitatea din Kyoto. După o vreme însă s-a reangajat într-o întreprindere producătoare de părţi de autoturisme.

La inceputul lui 2007 instructorul a primit de la acelaşi maestru Norio Ikeda gradul de al cincilea dan, iar la scurtă vreme după aceasta a plecat înapoi în România, unde aproape imediat a reluat antrenamentele în clubul pe care îl părăsise.

Aproximativ şase ani mai târziu, în ianuarie 2013, instructorul Florin Popescu a primit, tot prin recomandarea maestrul Norio Ikeda, cel de-al şaselea dan.

Activităţile Manabu-dojo sunt centrate pe antrenamente într-un număr de săli din Bucureşti. Una dintre ele este sediul Centrului de Arte Marţiale şi Studii Asociate de pe lângă Universitatea din Bucureşti, o a doua este sala multifuncţională a organizaţiei SOS Satele Copiilor, aflată pe Calea Floreasca, în apropiere de staţia de metrou Aurel Vlaicu.

Despre C.A.S.A. (Centrul de Arte Marţiale şi Studii Asociate)

CASA este un centru de studiu care activează în cadrul Universităţii din Bucureşti, care a furnizat permanent spaţiul şi condiţiile necesare desfăşurării antrenamentelor clubului nostru Manabu-dojo. CASA este coordonat de Lector Dr. Ghiocel Bota.

Obiectivul activităţii CASA este adâncirea înţelegerii artelor marţiale orientale prin practică propriu-zisă. lntr-un viitor apropiat se aşteaptă ca acest centru să înceapă şi proiecte ştiinţifice referitoare la studiul aspectelor culturale, educative şi psihologice ale artelor marţiale.

Sediile de activitate sunt:

-sala numită Dojo Nr. 1, aflată la etajul 1 al Corpului A din Căminul de Studenţi din Bd. Mihail Kogălniceanu Nr. 34-36 (între sediul Facultăţii de Drept şi Opera Română).

-sala multifuncţională a organizaţiei SOS-Satele Copiilor, aflată în Calea Floreasca nr. 165.

ORARUL ANTRENAMENTELOR


Antrenamentele din cadrul C.A.S.A. sunt accesibile exclusiv studenţilor Universităţii Bucureşti, însă se pot face excepţii pentru studenţi din alte universităţi.
MARŢI 18:30 - 20:00
MIERCURI 18:30 - 20:00
JOI 18:30 - 20:00
VINERI *) 18:30 -19:30
*) În zilele de vineri susţinem antrenamente în Sala Multifuncţională a Fundaţiei SOS- Satele Copiilor, pentru copiii Fundaţiei. La aceste antrenamente pot participa şi copii din afara Fundaţiei. Rugăm persoanele interesate să ne contacteze.
În zilele de sâmbătă susţinem antrenamente pentru intermediari şi avansaţi membri ai grupului Manabu Dojo. Convocările la antrenament se fac prin SMS de către instructori.
Dojo-ul C.A.S.A. este închis în lunile iulie şi august. Dojo-ul SOS este utilizabil numai în zilele în care nu există alte evenimente planificate de către Fundaţia SOS sau Grădiniţa care deţine Sala Multifuncţională. Instructorii îi vor contacta pe cei înscrişi în fiecare săptămână pentru a-i informa dacă se poate sau nu utiliza sala.

CELOR INTERESAŢI SĂ PARTICIPE LA ANTRENAMENTE

Aşteptăm cu bucurie pe oricine este interesat să participe la antrenamente, cu câteva condiţii:

1. Sarcinile de antrenament sunt astfel gândite încât să garanteze participantului energic şi atent un progres rapid şi sigur. Este nevoie însă neapărat de atenţia şi participarea permanentă la antrenament a fiecăruia.

2. Nu este nevoie de costum de antrenament imediat. Pentru început sunt suficiente un tricou cu mânecă lungă (fără decolteu) şi nişte pantaloni lărguţi fără accesorii metalice, curate şi bune de tăvăleală.

3. Inainte de primul antrenament, noii veniţi vor completa o cerere de înscriere în care se angajează să menţină un număr de condiţii minime de participare (disciplină, curăţenie, prezenţă, etc.). Cererea se poate descărca de aici.


Cum se ajunge la dojo-uri

Calendarul antrenamentelor


DESPRE AIKIDO


Aikido este o artă marţială fondată de către Morihei Ueshiba in primele decenii ale secolului 20, prin punerea laolaltă a mai multor arte marţiale clasice japoneze şi sublimarea lor într-o nouă cale de călire a minţii şi a trupului.

  Aikido este greu de descris în cateva cuvinte. Seamănă şi cu judoul, seămăna şi cu jujitsu şi poate şi cu karate.

  Principalele puncte în care Aikido difera de alte arte marţiale:
- în alte arte martiale (precum şi in toate sporturile), scopul antrenamentului este de a învinge în competiţii, iar măsura măiestriei e dată de numărul si calitatea victoriilor repurtate în competiţii. In aikido nu există competiţii;practicanţii au nevoie să se lupte numai cu propriile lor limite, care pot fi de orice fel, de la o statură mică sau o constituţie slabă până la înfumurare sau frica de înălţime.
- in Judo, Karate si alte arte marţiale, luptătorul se concentrează pe maximum câteva puncte de pe corpul partenerului: locurile unde urmeaza sa lovească sau locurile pe care trebuie să le apuce pentru o aruncare. In aikido, practicantul încearcă să cuprindă cu privirea întreg corpul partenerului.
- in celelalte arte marţiale, învăţarea unei tehnici presupune în primul rând învăţarea mişcărilor efectuate cu partea superioară a corpului: mâini, braţe. In aikido, practicantul se concentrează pe folosirea picioarelor in deplasări.

Pentru cei care au cunoştinţe avansate de karate, sau cel putin au văzut o mulţime de filme cu bătaie, procedeele de aikido seamănă foarte mult cu proiectările făcute împotriva unor lovituri sau apucări, pe care avem ocazia să le vedem cel mai deseori executate de un luptător împotriva unui partener mult mai slab pregătit.

Bineînţeles că nu este uşor sa ajungi de la început să poti proiecta într-un asemenea fel un partener antrenat să dea lovituri, însă noi în aikido acest tip de tehnici le exersăm. De la un anumit nivel în sus,mişcările celui ce proiecteaza (tori) se armonizează atât de bine cu cele ale atacatorului (uke), încât privitorul poate rămâne cu impresia că uke anume se lasă condus în tehnică. Si cum pe de altă parte există întotdeauna posibilitatea ca uke să se lase în mod conştient condus de un practicant care în realitate nu l-ar putea proiecgy, pentru privitorii din afară este foarte greu să deosebeasca o tehnică de maestru de cea a unui practicant obişnuit, însă cu un uke foarte docil.

  Neexistând competiţii, rămân doar doua moduri de a face sau arăta aikido: unul este antrenamentul, cel de al doilea demonstraţia. Cei interesaţi câtuşi de putin de aikido sunt invitaţi în primul rând să vizioneze unul dintre site-urile de mai jos.

DESPRE AIKIDO IN JAPONIA

In cursul lungii sale cariere de maestru de arte marţiale, Fondatorul Morihei Ueshiba a avut câteva sute de discipoli direcţi, dintre care mulţi erau deja maeştri în alte arte marţiale. Mulţi dintre discipolii direcţi au primit grade de măiestrie (peste 5 dan), iar între ei există câţiva mari maeştri care afirmă că Fondatorul i-a investit în mod expres cu poziţii de păstrători ai stilului. Unii spun că în ultimii săi ani de viaţă Fondatorul a ezitat între a lăsa conducerea unuia dintre ucenicii săi sau descendentului direct. Poate tocmai din cauză că nu a putut alege între atâţia ucenici directi de valoare, Fondatorul a hotărât să încredinţeze această poziţie-- cea de dooshu- stăpânul căii-- fiului său, dl. Kisshomaru Ueshiba. In prezent nepotul fondatorului, dl. Moriteru Ueshiba este în această poziţie, iar fiul său cel mai mare, dl. Mitsuteru, a început acum câţiva ani să se antreneze în vederea moştenirii poziţiei când îi va veni rândul.

Toţi marii maeştri din aikido ucenici direcţi vorbesc despre influenţa imensă a Fondatorului în formarea lor, unii dintre ei nuanţându-şi spusele pentru a-şi afirma astfel aspiraţiile la privilegii de prim-ucenic şi Mare maestru. Cu toate acestea, o persoană lăsată explicit într-o poziţie esenţială a fost cu siguranţă maestrul Morihiro Saito, care a avut in grija dojoul din Iwama şi lăcaşul aikido-shintoist Aiki-jinja, care a părăsit anul trecut lumea aceasta.

Centrul activităţii Fundaţiei Aikikai a fost şi este Cartierul General din Tokyo(Hombu-dojo): inevitabil, maeştrii care activează aici au cea mai largă arie de activitate in Japonia şi sunt bine-cunoscuti şi în străinătate. Ei sunt practic păstrătorii stilului: ei apar în cărti, ei sunt delegaţi oficial în străinătate, ei au ore în fiecare săptămână în dojoul care este centrul lumii Aikidoului.

Totuşi e bine să nu uităm că există încă un număr destul de mare de foşti ucenici direcţi ai Fondatorului, care au săli (de cele mai multe ori mici si cu aflux limitat de practicanţi) prin colţurile Japoniei. Aproximativ zece se află în prefectura Wakayama, locul de baştină al Fondatorului (printre ei se află unul dintre cei mai tineri discipoli direcţi, maestrul Kenji Kumagai, care are doar un pic peste 65 de ani), alţi câţiva în împrejurimile Osakăi (printre care maestrul Tadashi Abe, 88 de ani, 10 dan), iar câţiva se află chiar in Tokyo, dar din felurite motive nu predau la Hombu.

DESPRE ACTUALELE TENDINTE

Un fapt de care se vorbeşte foarte puţin în cadrul Fundaţiei Aikikai este segregarea Aikidoului. Câtă vreme a fost în viaţă Fondatorul, superioritatea sa ca luptător era covârşitoare, astfel încât nici unul dintre elevii săi nu a incercat vreodată să deschidă o nouă scoală în perioada respectivă. Se pare ca Fondatorul a cumpanit mult între a încredinţa moştenirea Aikidoului fiului său sau unuia dintre ucenicii săi direcţi, însă este un fapt că până la urmă fiul său Kisshomaru Ueshiba a fost declarat Doshu (Stăpânul Căii).
Sub Kisshomaru Doshu, Aikido a suferit câteva schimbări esenţiale, dintre care cea mai importantă este că a fost făcut accesibil oricărui cetăţean decent. Punctele importante, precum începerea unei demonstraţii accesibile publicului larg (Marea Demonstratie de Aikido, organizata anual la Tokyo in mai), trimiterea de maestri in strainatate, inregistrarea Fundatiei Aikikai in cadrul Ministerului Invatamantului si Culturii din Japonia, reconstruirea Tokyo Hombu si altele sunt deja arhicunoscute si accesibile in analele Fundatiei.
Exista un număr de maeştri care susţin că schimbările de sub cea de-a doua generaţie de Doshu nu au fost numai în bine. Se pare ca la inceputul anilor saptezeci, un numar de discipoli direcţi care formau nucleul stilului, au intrat in conflict cu Doshu. Doi sau trei maestri cu viziuni fundamental diferite (precum Maestrul Koichi Tohei, Maestrul Gouzou Shioda sau Maestrul Tomiki) s-au despărţit de Hombu si au incetat a-l mai recunoaste ca superior pe Doshu, unora dintre ei fiindu-le in schimb interzis de amai folosi denumirea de "aikido". Alti câţiva au continuat să activeze fie în provincie (maestrul Kobayashi Hirokazu, maestrul Abe, maestrul Sunadomari, etc.), fie in Statele Unite (maestrul Chiba, maestrul Saotome, etc.), continuand a-l recunoaste formal pe Doshu, însă practic fondându-şi scoli pe baza unor persoane juridice diferite şi apelând la Hombu-dojo mai ales pentru echivalarea gradelor acordate.

Ca o paranteză, segregarea stilului in generatiile urmatoare fondatorului e un proces ubicuu in disciplinele japoneze, pornind de la arte martiale si ajungand la ceremonia ceaiului, teatrul Noh sau ikebana. Celor care practica insa aikido le este destul de greu sa accepte aceasta, mai ales cata vreme singur Fondatorul e recunoscut ca stapanind PERFECT aikidoul. In orice caz, in cei cinci ani scursi de la preluarea conducerii aikidoului de catre nepotul Fondatorului, se poate vedea destul de clar un proces in directia opusa, a ralierii factiunilor la centru, in care proces inmuierea regulamentelor de alipire la Hombu a fost foarte importanta.
Mai importanta insa decat aceasta a fost personalitatea ingaduitoare si carismatica a prezentului Doshu. Deja o parte din scolile deschise de catre ucenicii directi cu sau fara acceptul celui de-al doilea Doshu sunt ramase fara capatai în urma dispariţiei respectivilor deschizatori. De exemplu, in cadrul scolii "Buikukai", fondate de către maestrul Kobayashi Hirokazu in Osaka, tendinta de obtinere a independentei de catre elevii acestuia a aparut deja din anii 1990 si probabil ca ar fi continuat spre scindare dupa moartea acestuia in 1999, însă datorită politicii de reacceptare promovată de către prezentul Doshu, o parte dintre maestrii respectivi (printre care maestrul Shimamoto, maestrul meu dl. Norio Ikeda şi altii) au preferat realipirea la Hombu ca filiale regionale insistenţei faţă de "Buiku-kai".
In prezent nu se observă încă nici o tendinţă de realipire la Hombu dinspre scolile ale caror maestri s-au despartit de Hombu în anii '70, dar poate peste alti cativa ani vom vedea si asa ceva... Printre factorii determinanţi ai segregarii a fost nerecunoasterea reciproca a nivelurilor de maiestrie ale ucenicilor directi si mai apoi a elevilor acestora. Una dintre consecintele realipirii este ca la Hombu toti posesorii de grade din cadrul scolilor realipite sunt acum recunoscuti in gradele pe care le au, iar noile grade vor fi automat recunoscute cata vreme indeplinesc conditiile formale, insa continutul antrenamentelor, principiile si formele procedeelor continuă sa fie diferite de cele de la Tokyo Hombu.

DESPRE CURSUL UNUI ANTRENAMENT DE AIKIDO IN DOJO-UL "WAKIKAI"

In cursul sederii mele in Japonia, pana acum am participat la antrenamente tinute in aproximativ 30 de dojo-uri. Nu este mult comparativ cu alti străini, insa in ce ma priveste cred ca motivul pentru care nu am căutat mai multe dojouri e că dojo-ul in care activez m-a satisfăcut îndeajuns.
Antrenamentul in dojoul "Wakikai" dureaza trei ore, impartit fiind intr-o ora si jumatate pentru copii si incepatori si o ora si jumatate pentru avansati. Bineinteles ca instructorii sunt prezenti de la inceput pana la sfarsit.
Iau ca exemplu antrenamentul de duminica de la noua dimineata. Maestrul,instructorii şi discipolii mai zeloşi vin cu vreo 20 de minute inainte si fac curatenie in sală.
La inceputul antrenamentului se fac saluturile, maestrul declară începerea antrenamentului, după care unul dintre elevi-- numit in prealabil--, începe ritualul de purificare urmat de gimnastica aiki, care împreună ţin cam douazeci de minute. Dupa gimnastica urmeaza un pic de exercitii pentru muşchi, apoi căderi. Maestrul conduce practic tot timpul, mai ales din cauza că elevii puşi să conducă încălzirea nu cunosc intotdeauna perfect conţinutul si instructiunile purificarii si gimnasticii. Dupa caderi, incepe antrenamentul pe tehnici, care continua pana la sfarşit: maestrul explica o tehnica pe care apoi elevii o exerseaza timp de 15-20 de minute, uneori si o ora insa (de exemplu se intampla uneori sa se exerseze numai suwari-waza ikkyo un antrenament intreg). Ultimele minute ale antrenamentului pentru copii si incepatori sunt pentru kakari-geiko, care le place foarte mult copiilor. Unul dintre practicanti se misca din seiza si toti practicanţii vin in sir, iar el trebuie sa îi arunce cu kokyu-nage. Fiecăruia îi vine o dată randul, iar la sfârşit ne arunca pe toti maestrul câte o data.
Se fac saluturile, iar copiii pleacă acasă, nu înainte de a face curăţenie.
Dupa o scurta pauza incepe antrenamentul avansatilor, unde nu se mai face gimnastica; instructorii au facut o data deja, ceilalti avansati o fac pe marginea saltelei in ultimele minute ale antrenamentului de copii. Tehnicile pentru avansaţi sunt ceva mai grele şi mai ales sunt făcute fără menajamente sau pauze (copiii se mai plâng din când in când, avansaţii nu sunt presupuşi să facă aşa ceva).
La sfârşitul antrenamentului se face iarăşi curăţenie.


FRAZE ŞI CUVINTE FOLOSITE IN TIMPUL ANTRENAMENTELOR DE AIKIDO


    Termenii de mai jos sunt folosiţi pe larg în toate sălile de aikido. Consider că traducerile lor în româneşte prezentate mai jos sunt cele mai politicoase si totodată cele mai puţin ostentative.

    Referitor la apelative in dojo:
- "Oo-sensei": apelativ exclusiv al Fondatorului Aikidoului, Morihei Ueshiba, cu sensul literal de "batranul profesor". Este un cuvant diferit de "Daisensei", care inseamna "mare profesor", titlu pe care si-l aroga unul sau doi dintre discipolii  directi ai lui Ou-sensei.
- "shihan": maestru (grad peste 6 dan).
- "sensei": profesor. Termen foarte politicos pentru "domnul". In dojo se foloseste pentru a desemna profesori si instructori cu un grad mai mic sau egal cu 5 dan.
 - "sempai": superior. Termen generic pentru orice practicant cu mai mult de un an mai mare vechime (decât subiectul);
- "-san": domnul...
 Fundatia Aikikai mai prevede doi termeni referitori in principiu la functii in cadrul unei organizatii recunoscute:
-"shidooin"(instructor).  Persoana cu nivel de peste 4-dan, care tine antrenamente in cadrul unei organizatii.
-"fuku-shidooin(instructor adjunct). Persoana cu nivel peste 2-dan, care tine o parte din antrenamente sau il asista pe cel care tine antrenamente.
 Intr-o organizaţie pot exista oricâţi shidouin si fukushidouin, daca indeplinesc conditiile de nivel.


CUVINTE DE SALUT INTRE PARTENERI

    In principiu, in afara de saluturi, partenerii nu vorbesc intre ei.

Fraza pe japoneza Corespondentul pe romaneste
Onegai shimasu Va rog (sa imi fiti partener, etc.)
Arigatou gozaimashita Multumesc (si catre instructor)
Shitsurei shimashita Va rog sa ma scuzati


CONCEPTE SI PERSONALITATI IMPORTANTE

Fraza pe japoneza Scurta prezentare
Oomoto-kyou Religia Oomoto, fondata de catre Nao Deguchi. Fondatorul Morihei Ueshiba a fost un practicant fervent al acestei religii.
Shintou
Religia japoneza autohtonă politeistă aflată la baza religiei Oomoto. Carţile fundamentale sunt "Kojiki" si "Nihonshoki", scrise prin secolul al 7-lea, continand mituri si legende despre infaptuirile familiei imperiale. O parte substantiala a învăţăturilor Fondatorului se bazeaza pe interpretarea unor pasaje din aceste carti.
Nao Deguchi
Fondatoarea sectei religioase Oomoto, despre care se spune ca, analfabeta fiind, a inceput sa scrie ca posedata de zei pe la varsta de aproape 60 de ani. Scrierile sale ("Ofude-saki") s-au transformat in cartea fundamentala a sectei.
Deguchi Wanisaburou Seful sectei Oomoto in prima jumatate a secolului al 20-lea. Se spune ca avea darul prezicerii. Morihei Ueshiba i-a purtat o credinta profunda, intrand in randurile sectei, iar mai apoi insotindu-l in  Manciuria
si Mongolia in asa zisa expeditie pentru crearea Paradisului in Mongolia.

NUMELE TEHNICILOR CELOR MAI IMPORTANTE

Notă: Definiţiile de mai jos nu au intenţia de a epuiza tehnicile, fiind trecute aici în scopul de a crea un glosar de termeni corecţi pentru cei care se antrenează.

Fraza pe japoneza Scurta prezentare
Kokyuuhoo Literal "metoda de respiraţie". Tehnică fundamentală. Nu e vorba de orice respiraţie, ci de a "respira" atacul partenerului astfel încât să putem utiliza forţa "aiki" pentru a-l doborî. In mod uzual se practică din poziţia aşezat.
Ikkyoo
Literal "primul principiu".Tehnică fundamentală, constând în mişcări rotunde (felurite spirale descrise de felurite părţi ale corpului), similare celor făcute cu sabia, pentru fixarea unui partener.
Nikyoo
Literal "al doilea principiu". Tehnică fundamentală, de a finaliza ikkyo într-un mod alternativ, prin găsirea şi controlul centrului.
Sankyoo Literal "al treilea principiu". Tehnică fundamentală, de a finaliza ikkyo într-un al treilea mod, prin găsirea deschiderea către exterior.
Yonkyoo Literal "al patrulea principiu". Tehnică fundamentală, de a finaliza ikkyo într-un al patrulea mod, prin efectuarea unei mişcări de "stoarcere", similare celei făcute cu sabia.
Shihoo-nage Literal "aruncarea în patru părţi". Tehnică fundamentală.
Irimi-nage Literal "aruncarea prin intrare". Tehnică fundamentală.
Kote-gaeshi Literal "întoarcerea încheieturii mâinii". Tehnică fundamentală.
Kaiten-nage Literal "aruncarea prin rotire". Tehnică fundamentală.
Tenchi-nage Literal "aruncarea cer-pământ". Tehnică fundamentală.
Shihoo-nage Literal "aruncarea în patru părţi". Tehnică fundamentală.
Kokyuu-nage Literal "aruncarea prin respirare". Desemnează un mare număr de tehnici din felurite variante de atac, care au ca punct comun faptul că nu prezintă puncte vizibile de torsiune, presiune, etc.
Koshi-nage Literal "aruncarea din şold". Desemnează un număr de tehnici din felurite variante de atac, care au ca punct comun faptul că finalizarea se face folosind şoldul.
Tembin-nage Literal "aruncarea în balanţă". Variantă a tehnicii fundamentale "Shihoo-nage", finalizată printr-o cheie aparent contraarticulară.
Ude-hishigi Literal "zdrobirea braţului". Variantă a tehnicii fundamentale Nikyoo prelucrată special pentru a face faţă unui atac de cuţit.
Gokyoo Literal "al cincilea principiu". Variantă a tehnicii fundamentale Ikkyoo prelucrată special pentru a face faţă unui atac de cuţit.

TERMENI UTILI

Fraza pe japoneză Corespondentul pe româneşte
Uke Partenerul care atacă
Tori Cel care face tehnica
Dogi Costumul practicantului
Jou Baston
Bokken (ken, tachi) sabie din lemn
Tantou Cuţit din lemn
Yari (sou) Lance
Tessen Evantai de fier(armă albă)
Shisei Tinută
Gyaku-hanmi Poziţie în oglindă(un partener e cu dreptul în faţă, celălalt cu stângul)
Ai-hanmi Poziţie simetrică(ambii parteneri stau cu acelaşi picior în faţă
Katate-tori Priză cu o mână pe o mână(gyaku-hanmi)
Kousa-tori Priză cu o mână pe o mână(ai-hanmi)
Morote-tori Priză cu ambele mâini pe o mână
Ryote-tori Priză cu ambele mâini pe ambele mâini
Ushiro-Ryote-tori Priză pe la spate de ambele mâini
Mune-tori (muna-dori) Priza de rever (piept)
Ushiro-Kata-tori Priza de umăr pe la spate
Kubi-shime Strangulare (din faţă)
Ushiro Ryokata-tori Priza de ambii umeri (din spate)
Ushiro kubi-shime Strangulare (din spate)
Tai-sabaki Deplasarea corpului
Ashi-sabaki Miscarea picioarelor
Kamae Pozitia de baza
Zanshin Poziţia la sfarsitul tehnicii
Tai no tenkan Mişcare de rotaţie pe un picior
Tekatana, shuto sabia mainii
Yahazu (gake) Priza cu degetul mare opus celorlalte patru degete
Atemi Lovitură sau fentă de lovitură
jumbi taisou gimnastică pregătitoare
(Kokoni) atemi ga hairu (Aici) se poate da o lovitură
Suwari-waza (sau "zagi") tehnici executate cu ambii parteneri şezând
Hanmi-hantachi Waza tehnici executate de tori sezand contra lui uke în picioare
Tachi-waza tehnici cu ambii parteneri in picioare
kaeshi-waza Contra-procedeu
renzoku-waza tehnica executata in continuarea altei tehnici
nage-waza tehnica de proiectare
kansetsu-waza tehnica articulara
kime-waza, katame-waza tehnica de fixare
douka poezii conţinând elemente din spiritul aikidoului
doubun texte scrise de catre Fondatorul Morihei Ueshiba
jiki-deshi discipol direct al fondatorului Morihei Ueshiba
tai-jutsu (toshu) tehnici fara arme
tachi-dori tehnici de apărare impotriva atacului cu sabia
kumi-tachi tehnici sabie contra sabie
jou-dori tehnici de aparare impotriva atacului cu bastonul
jou-sabaki tehnici de folosire a bastonului pentru a respinge un atac
kumi-jou tehnici baston contra baston
sanjuuichi no jou secventa de 31 de forme de baston
juusan no jou secventa de 13 forme de baston

TRANSLATIONS

Hello, I am glad that you found your way to my page! I am Florin Popescu, and I can assist you with regard to translations between English and Romanian.

I studied and worked in Japan for about 12 years, until 2007.Now I am back in Romania, where I am making a living by linguistic assistance, and administrative and technological consulting.

Major linguistic projects I have been involved:
- translation of company homepages: for Yamada Bee Center (Japanese bee product company) and for The National Institute of Gerontology and Geriatry "Ana Aslan" (Romanian Medical Research Institute).
- interpreting for industrial training (Yazaki Romania, Fujikura Romania, Calsonic-Kansei Romania, Arctic).
- official document translations.
- tour guide (for Exact-Tours).
- interpreting for theater festivals.
- translator & interpreter for the JICA retrofit construction team.
- translator & interpreter for the JICA environment protection team.
- technical consulting for Daimler Inc., Stuttgart factory.

CONSULTING

Basically, my job is to offer translation or interpreting services between Japanese, Romanian and English, so that I do not consider myself a consultant.

Nevertheless, along my work as a translator I have been through different experiences as I searched for accommodation or car-rental around here, or as I attended my clients to meet VIPs, or as I had to translate various documents that have to be prepared if somebody is trying to do any kind of business around here, etc.

I also got in touch with lots of attorneys, notaries, tourist companies, etc. so that now, if necessary I can introduce the most correct of them.

OF ROMANIA

Romania is my country. I was born here fourty-eight years ago and I live here.

Romania has a surface of 238 thousand square kilometers, that makes about the same surface as Britain or one of a midsize States of USA, like Utah or Kentucky.

Romania is placed in the central-easter part of Europe, north of the Balkans.

Romania's neighbours are:

The Black Sea to the east.

The Republic of Moldova to the northeast.

Ukraine to the north.

Hungary to the northwest.

Serbia to the southwest

Bulgaria to the south

Romania's official population is of about 19 million. Hungarians, Germans, Roma people and other minorities live also here.

Romania has a temperate climate.

Some 3 million people are actually living and working abroad. Most of them are working hard when abroad, although this does not mean necessarily legally correct work.

Romanian people living inside Romania might rather be hard-drinking, hard-talking, hard-eating, etc.

MISCELLANEOUS

Hello, I am Florin Popescu.
I was born and raised in Romania, but I have been living in Japan for the last 10 years.

In 2003 I finished my Ph. D. course at the University of Kyoto, Japan and took my Ph.D. degree in Japanese Language and Literature (I do not know the system in other countries, but the diplomas from here look exactly the same for a Ph. D. in Celtic History and one in Romanic Middle-Age linguistics; all of them are called, Ph.D. in letters).

My disertation was on a book (actually two) written by some Spanish Christian missionaries in Japan around 1600. There are two manuscripts left in the whole world, one in Latin, called "Compendium Catholicae Veritatis", kept at Vatican,  and its translation in Japanese, found in the nineties in the library of Oxford University. The latter has no covers left, so that it is hard to find its name and its translators, but it is supposed that its name was "Shinjitsu no Kyo", which is actually an approximate translation of the Latin title ("The Book of Truth") .

It seems that nobody cared to print any of these books when they were written and actually nobody has cared about them at all for the last four centuries, and thus I had the opportunity to be one of the first to write about it. Unfortunately, even after publishing a part of my works, the book's popularity still has not really increased.

After a couple of years of partly successful search for work, I decided to stop, at least temporarily, my carrier in linguistics and got employed by Sigma Inc., a car parts maker located in Kure, Hiroshima prefecture. I stood there for two years and now I am back in Romania, where I am working in a tourism company called Exact Tours. I am practicing Aikido a few times a week in a dojo situated in the dormitory of The University in Bucharest. I still receive requests for translation from time to time(En-Ja-Ro).


  I like Aikido, music and in Japan I liked motorcycles.

This HomePage is organized in three languages, English (here), Japanese and Romanian. Some of the contents are common, but specific contents appears only in the language(s) where I considered there might be anyone needing it. For example, only the Romanian page on Aikido contains a glossary, only the English page on Motorcycles contains information on how to obtain a driving license in Japan, etc. Subpages do not contain links to their sisters in other languages, therefore in order to view subpages in Romanian or Japanese, you will need to go to one of the index pages from the links on the upper frame.